Evenimente

Ziua păcălelilor

1 aprilie – Ziua păcălelilor este o zi în care se fac diferite farse sau păcăleli. Trimiterea la o întâlnire inutilă a prietenilor sau alte farse similare sunt cunoscute, în cele mai multe țări europene, încă din secolul al XVI-lea.

Originea sărbătorii este plasată de unii istorici în Evul Mediu, când Sfântul Sisoe, un pustnic egiptean prieten cu mai cunoscutul Antonie cel Mare, obișnuia să-l păcălească pe această dată pe Sfântul Antonie, susținând că l-a văzut pe diavol ușurându-se în strachina cu mâncare a acestuia sau prefăcându-se că a reușit să învie din morți diverse victime ale unei epidemii de ciumă. O altă explicație este legată de un alt sfânt cu simțul umorului, Sfântul Fesbuchie, care locuia în apropierea unui iaz în care scufundase câțiva bușteni și pe care mergea la începutul lunii aprilie dându-le impresia pelerinilor că poate merge pe apă, asemenea lui Isus. În fine, o altă explicație arată că în anul 1564 regele Carol al IX-lea al Franței ar fi mutat serbarea Anului Nou de pe data de 1 aprilie pe data de 1 ianuarie. Întrucât la vechiul An Nou (1 aprilie) se obișnuia să se împartă cadouri, s-a continuat împărțirea de cadouri și după anul 1564, dar sub forma unor farse și glume nevinovate.

Ziua Pământului

Ziua Pământului se sărbătorește pe 22 aprilie și este dedicată protejării mediului. A fost marcată prima dată în Statele Unite, în 1970, ca o mare manifestație pentru aer curat și ape curate. Astăzi se organizează evenimente în sute de țări, de la curățenii în păduri și pe maluri de ape la campanii pentru plantat copaci și pentru reducerea deșeurilor.

În 2009, Organizația Națiunilor Unite a declarat 22 aprilie Ziua Internațională a Mamei Pământ.

Floriile

Duminica Floriilor (sau Floriile) este o sărbătoare creștină fără dată exactă, comemorată întotdeauna în ultima duminică dinaintea Paștelui. Sărbătoarea comemorează un eveniment menționat de către toate cele patru evanghelii (Marcu 11:1–11, Matei 21:1–11, Luca 19:28–44, Ioan 12:12–19): intrarea triumfală a lui Iisus în Ierusalim în zilele dinaintea patimilor.

Floriile sunt denumite, de asemenea, Duminică Patimilor sau Duminică Floriilor a Patimilor Domnului.

Paștele ortodox

Sfintele Paști sau Paștele este sărbătoarea Învierii lui Hristos, este trecerea omului din moarte la viață. Creștinii serbează Paștile în amintirea mântuirii din robia păcatului și a morții, deci, nu are legătură cu Pastile iudaic.

Data Paștelui depinde de două fenomene naturale: unul cu data fixă – echinocțiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare – luna plină. Aceasta din urmă face ca dată Paștilor să varieze în fiecare an, căci luna plină pascală apare în unii ani mai aproape de echinocțiu, în alții mai departe de el.

Data Paștelui a dat naștere în vechime la controverse și dezbinări în unele Biserici. Pentru a se realiza o uniformizare a sărbătorii Paștelui, în cadrul primului sinod ecumenic de la Niceea, din anul 325, s-a stabilit: Paștele va fi serbat totdeauna duminică. Această duminică va fi imediat următoare lunii pline de după echinocțiul de primăvară. Când data Paștelui iudaic (adică 14 Nisan) cade duminică, Pastele creștin va fi serbat duminică următoare, pentru a nu fi serbat o dată cu cel iudaic, dar nici înaintea acestora.