Evenimente

În limba ebraică a Sfintei Scripturi, numele Sfinților Arhangheli conțin ideea prezenței harului lui Dumnezeu în lucrarea lor, întrucât fiecare nume se termină cu forma prescurtată a numelui lui Dumnezeu El (Elohim) (Il în limba greacă), ceea ce înseamnă că toți acești Arhangheli sunt împlinitori ai voii lui Dumnezeu, sunt teofori sau purtători ai harului și lucrării lui Dumnezeu.

Numele Sfântului Arhanghel Mihail, Mi-cha-El în limba ebraică, înseamnă cine este ca Dumnezeu? (mi=cine, cha=ca, El=Dumnezeu), iar numele Sfântului Arhanghel Gavriil, Gabriel în limba ebraică, înseamnă Dumnezeu este puterea mea.

În Acatistul dedicat Sfinților Arhangheli, Biserica îl numește pe Sfântul Arhanghel Mihail înger (slujitor) al Legii, adică al dreptății și al adevărului, iar pe Sfântul Arhanghel Gavriil îl numește înger al harului, cel care reflectă în firea și în lucrarea sa bucuria și blândețea lui Dumnezeu.

Dreptatea și adevărul lui Dumnezeu pe care le arată Sfântul Arhanghel Mihail sunt necesare ca și bucuria, bunătatea și blândețea lui Dumnezeu, care vin prin binecuvântarea adusă de Arhanghelul Gavriil. Înțelegem astfel câtă complementaritate și ce legătură puternică există în lucrarea acestor doi Sfinți Arhangheli și de ce Biserica îi cinstește împreună. Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil ne arată că Dumnezeu este în același timp drept și milostiv, iubitor de adevăr și iertător al celor păcătoși sau căzuți, care se ridică prin pocăință.

În iconografia noastră ortodoxă, Arhanghelul Mihail este reprezentat purtând în mână o sabie de foc, pentru că el pedepsește păcatul, pedepsește nedreptatea și apără pe cei drepți. El pedepsește popoare rele și apără popoare bune care împlinesc voia lui Dumnezeu. Arhanghelul Gavriil este reprezentat în iconografia noastră purtând în mână o floare de crin alb, ca simbol al purității, al bucuriei și binecuvântării, pentru că el aduce neamului omenesc vestea cea bună a întrupării Fiului lui Dumnezeu, Care ne aduce mântuirea.

Sfântul Andrei, înainte de a deveni ucenic al lui Hristos, a fost ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul. Dorința de a-L urma pe Hristos se naște în el, în momentul în care Sfântul Ioan rostește cuvintele: "Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii" (Ioan 1, 29). Însă, chemarea sa la apostolie se face mai târziu și este relatată de Sfântul Evanghelist Matei : "Pe când Iisus umblă pe lângă Marea Galileii, a văzut doi frați, pe Simon ce se numește Petru și pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja în mare, căci erau pescari. Și le-a zis: "Veniți după Mine și va voi face pescari de oameni. Iar ei, îndată lăsând mrejele, au mers după El" (Matei 4, 18-20).