Cărțile Zener sunt printre cele mai cunoscute instrumente din istoria cercetării percepției extrasenzoriale. Cinci simboluri simple, un pachet de cărți și o întrebare care a fascinat generații întregi. Poate cineva să știe ce urmează să se întâmple, fără să aibă vreun indiciu?
Cine a inventat cărțile
Cărțile au fost create la începutul anilor 1930 la Universitatea Duke din Statele Unite. Karl Zener, un psiholog specializat în percepție, a conceput simbolurile, iar botanistul devenit parapsiholog Joseph Banks Rhine le-a folosit în laboratorul său pentru a studia ceea ce numea percepție extrasenzorială. Rezultatele au apărut în 1934, în cartea lui Rhine, „Extra-Sensory Perception”.
Pachetul are 25 de cărți, cu câte cinci exemplare din fiecare simbol. Cele cinci simboluri sunt cercul, crucea, valurile, pătratul și steaua. Au fost alese tocmai pentru că sunt simple, ușor de deosebit și lipsite de orice încărcătură emoțională sau culturală.
Cercetătorii vorbeau despre trei posibile abilități care ar putea ieși în evidență prin folosirea acestor cărți. Telepatia înseamnă să afli o carte la care se gândește altcineva. Clarviziunea înseamnă să ghicești o carte ascunsă, pe care nimeni nu o vede. Precogniția înseamnă să ghicești o carte care va fi aleasă abia mai târziu, deci o informație care încă nu există. Varianta de pe site este de al treilea fel. Calculatorul alege simbolul doar după ce ai făcut tu alegerea, așa că nu ai de unde să afli răspunsul și nici nu îl poți vedea dinainte.
Cum decurge pe site
Vezi cinci cărți și alegi una. După o scurtă pauză, calculatorul arată simbolul pe care l-a ales la întâmplare. Dacă ai ghicit, cartea corectă se luminează verde. Dacă nu, simbolul real apare în roșu. Fiecare încercare este independentă de cele dinainte. O sesiune are 20 de încercări. La sfârșit primești punctajul Zener și o scurtă evaluare.
Cu cinci simboluri, o șansă din cinci înseamnă că ghicești la întâmplare în 20% dintre cazuri. În 20 de încercări, media este de 4 răspunsuri corecte. Cine are 3 sau 5 nu iese cu nimic în evidență, pentru că întâmplarea produce firesc astfel de diferențe de la o sesiune la alta. Rezultatele devin interesante abia când se repetă. Un scor de 7 sau 8 corecte din 20, obținut o dată, poate fi noroc. Același nivel, obținut sesiune după sesiune, ar fi cu totul altceva.
Ce spune știința
Trebuie spus deschis că rezultatele lui Rhine nu au rezistat verificării. Cercetătorii care au refăcut experimentele au descoperit că unele cărți aveau modele vizibile pe spate, că pachetele erau amestecate imperfect și că uneori cărțile se puteau citi prin reflexii sau dintr-o privire. După ce aceste defecte au fost eliminate, rezultatele s-au întors la nivelul întâmplării. Până azi, nicio cercetare riguroasă nu a confirmat că oamenii pot ghici cărțile Zener peste nivelul hazardului.
De aceea, pe site, încercarea este o provocare și o curiozitate, nu un instrument care să-ți spună dacă ești sau nu înzestrat. Un scor bun este distractiv și poate stârni curiozitatea de a încerca din nou. Un scor mediu nu spune nimic rău despre tine.
Cum se calculează procentul și punctajul
Procentul este cât de des ai ghicit. Împarți răspunsurile corecte la numărul de încercări și înmulțești cu o sută. De exemplu, 6 răspunsuri corecte din 20 înseamnă 30%.
Punctajul Zener arată cât de mult te abați de la media întâmplării, raportat la cât de mult te-ai abate firesc. Se obține scăzând din răspunsurile corecte numărul așteptat, adică o cincime din încercări, și împărțind rezultatul la un număr care ține cont de câte încercări ai făcut. Pentru o sesiune de 20 de încercări, 4 corecte dau un punctaj de 0, 6 corecte dau aproape 1,1, 8 corecte dau aproape 2,2, iar 10 corecte dau aproape 3,4. Cu cât punctajul este mai mare, cu atât este mai puțin probabil ca rezultatul să fie doar întâmplare. Pe măsură ce aduni mai multe încercări, același procent valorează mai mult, pentru că este tot mai greu de obținut din noroc.
Cine intră în Top 10
Clasamentul este deschis doar utilizatorilor conectați. Se adună toate încercările tale, din toate sesiunile, chiar dacă o sesiune a rămas neterminată. Pentru a apărea în clasament ai nevoie de cel puțin 60 de încercări, adică trei sesiuni complete, și de un punctaj peste medie. Cine se află sub media întâmplării nu apare în clasament, dar își vede rezultatul sub tabel.
Clasamentul este ordonat după punctajul Zener, nu după cel mai bun scor dintr-o sesiune. În acest fel o singură sesiune norocoasă nu este de ajuns pentru a ocupa un loc în top. Contează cât de constant ghicești, nu cât de bun a fost un moment.
Spor la încercat și nu uita că nici un clasament nu măsoară ce contează cu adevărat, și anume curiozitatea cu care te apropii de ceea ce nu se vede.
