Astrosens

SFARSIT DE CAPITOL III

1080 citiri calimanr 29 ianuarie 2019

Abonare 2

Cred ca am vrut de mult sa-ti spun toate astea.
De cand am inceput sa vorbesc cu tine (ca sa te copiez, poate) in gandul meu, m-am transformat in tine. Ma vad ca tine, ma iubesc ca tine, ma furisez in propria-mi inima asa cum o faci tu in fiecare zi.

Cateodata am impresia ca m-am diluat si m-am instrainat de ceea ce-mi inchipuiam ca sunt. Altadata am impresia ca ce sunt acum trebuia sa fi fost dintotdeauna ori mai curand.

Inca ma lupt cu slabiciunea mea, pentru ca pun un mare semn „egal” intre iubire si slabiciune. Cateodata ma doare, si mintea mi se revolta. Atunci tu spui ca te iubesc mai putin, dar cred ca toate astea sunt in mintea ta. In sufletul meu e liniste, un soi de resemnare, o capitulare senina, fireasca. Nu pentru ca astept ceva, vreo recompensa, ci pentru ca asa am ales eu, cu ochii deschisi, cu inima un pic sifonata.

Nici nu ma mai vad ca „un trofeu”, ca o achizitie, pentru ca orgoliu nu am, dorinte nu am, pretentii nu am. Asta se petrece in sufletul meu. Cu mintea mea e alta poveste: acolo sunt ranita si sufar, acolo plang, inca sper si inca mai cred ca MERIT. Nu e important ce, e important ca ma estimez cumva, ca toata lumea.

Am vrut sa fie un mesaj pentru inima ta, asa ca formulez un TE IUBESC cu tot ceea ce sunt: cu sufletul linistit, cu abisala negura a mintii mele, cu bucatica de inima pe care o am! Nu am crescut, ci doar m-am schimbat in ceva incomplet. Asa simt.