Evenimente

Ziua păcălelilor

1 aprilie - Ziua păcălelilor este o zi în care se fac diferite farse sau păcăleli. Trimiterea la o întâlnire inutilă a prietenilor sau alte farse similare sunt cunoscute, în cele mai multe țări europene, încă din secolul al XVI-lea.

Originea sărbătorii este plasată de unii istorici în Evul Mediu, când Sfântul Sisoe, un pustnic egiptean prieten cu mai cunoscutul Antonie cel Mare, obișnuia să-l păcălească pe această dată pe Sfântul Antonie, susținând că l-a văzut pe diavol ușurându-se în strachina cu mâncare a acestuia sau prefăcându-se că a reușit să învie din morți diverse victime ale unei epidemii de ciumă. O altă explicație este legată de un alt sfânt cu simțul umorului, Sfântul Fesbuchie, care locuia în apropierea unui iaz în care scufundase câțiva bușteni și pe care mergea la începutul lunii aprilie dându-le impresia pelerinilor că poate merge pe apă, asemenea lui Isus. În fine, o altă explicație arată că în anul 1564 regele Carol al IX-lea al Franței ar fi mutat serbarea Anului Nou de pe data de 1 aprilie pe data de 1 ianuarie. Întrucât la vechiul An Nou (1 aprilie) se obișnuia să se împartă cadouri, s-a continuat împărțirea de cadouri și după anul 1564, dar sub forma unor farse și glume nevinovate.

Luna intră în Scorpion

Luna intră în Săgetător

Luna intră în Capricorn

Ultimul Pătrar

Paștele ortodox

Sfintele Pasti sau Pastele este sarbatoarea Invierii lui Hristos, este trecerea omului din moarte la viata. Crestinii serbeaza Pastile in amintirea mantuirii din robia pacatului si a mortii, deci, nu are legatura cu Pastile iudaic.

Data Pastelui depinde de doua fenomene naturale: unul cu data fixa - echinoctiul de primavara, iar altul cu data schimbatoare - luna plina. Aceasta din urma face ca data Pastilor sa varieze in fiecare an, caci luna plina pascala apare in unii ani mai aproape de echinoctiu, in altii mai departe de el.

Data Pastelui a dat nastere in vechime la controverse si dezbinari in unele Biserici. Pentru a se realiza o uniformizare a sarbatorii Pastelui, in cadrul primului sinod ecumenic de la Niceea, din anul 325, s-a stabilit: Pastele va fi serbat totdeauna duminica. Aceasta duminica va fi imediat urmatoare lunii pline de dupa echinoctiul de primavara. Cand data Pastelui iudaic (adica 14 Nisan) cade duminica, Pastele crestin va fi serbat duminica urmatoare, pentru a nu fi serbat o data cu cel iudaic, dar nici inaintea acestora.

Luna intră în Vărsător

Luna intră în Pești

Luna intră în Berbec

Mercur intră în mișcare directă

Lună Nouă

Luna intră în Taur

Saturn intră în mișcare retrogradă

Luna intră în Gemeni

Soarele intră în Taur

Luna intră în Rac

Primul Pătrar

Sf. Gheorghe

In fiecare an, la 23 aprilie, il praznuim pe Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, purtatorul de biruinta. Sfantul Gheorghe s-a nascut in Capadocia, din parinti crestini. A urmat cariera militara si a ajuns comandant in armata imparatului Diocletian.

In anul 303, imparatul a dat un decret prin care toti crestinii erau obligati sa se lepede de credinta in Hristos si sa se inchine zeilor. Sfantul Gheorghe, pentru ca nu a vrut sa jertfeasca zeilor, a fost condamnat la moarte prin decapitare in anul 303, in ziua de 23 aprilie.

Mentionam ca Biserica crestina serbeaza ziua mortii sfintilor ca ziua lor de nastere. Numai Fecioara Maria si Sfantul Ioan Botezatorul fac exceptie de la aceasta regula.

Pluton intră în mișcare retrogradă

Luna intră în Leu

Luna intră în Fecioară

Venus intră în Gemeni

La Mulți Ani!

Luna intră în Balanță

Luna intră în Scorpion

Lună Plină