Visele lui Nick

Și, revenind la vise...

Pentru cei ce mai visează drumuri, direcții, bine cunoscute de cel ce visează, către anumite puncte cardinale, zic eu că nu acel drum cunoscut este important în vis, ci direcția indicată.

De multe ori am visat o anumită direcție, dar luam în calcul doar locul ce-mi era cunoscut, fără să țin cont că de fapt principalul motiv era punctul cardinal către care priveam.

Ce sa zic….din propriile mele vise....cand am vazut ca a zburat un trunchi de copac pe fereastra in directia sud,cineva a trecut dincolo.

Well, gând la gând!

Cum să spun... Acu' vreo doi ani a fost... Prea bine nu mai rețin...

Priveam spre/prin fereastra dinspre sud, eu fiind poziționată spre nord,și văd cum un trunchi de copac trece cumva din casă spre afară, spre deal. Deal unde se află și locurile veșnice.

În scurt timp cineva, s-a dus.Nu din casă, doar rudă dinspre partea celui ce stă în casă.

05.07

Trecerea între dimensiuni prin fenomenul de " forfecare "!

Dacă aș fi fost om de știință, probabil că aș fi găsit explicații explicite pentru călătoria în timp-spațiu.

Dar,nu sunt, așa că doar povestesc.

Eram într-un parc,să zicem. Alei, drumuri.
Merg.
Deodată simt ca și cum spațiul, dimensiunea în care eram,este forfecat!

Dex

Solicitare simplă a unei piese, a unei bare, a unui arbore etc. ( prin etc eu înțeleg dimensiune!!!) prin acțiunea unor forțe opuse care acționează transversal.


Alunec în cealaltă dimensiune. Cam aceleași alei.Dar întunecată.
Mă găsesc apoi ca fiind într-un tren,sau un tunel ce " merge" repede.
Ies dintr-un " compartiment " pe "culoar". (Acestea fiind dimensiuni în acel tunel /tren)

O întâlnesc pe D. Nu am mai văzut-o de exact doi ani de la trecerea mamei ei dincolo.

Era cam tristă.Se ferea de " controlori".

Ajung cu D. într-o încăpere / casă în care locuia.
Intru la baie. Era ca o cădița - wc. Îmi scăpa încălțămintea din piciorul drept în acea... cădiță.

Încerc să scot, dar dau de o conductă de scurgere blocată parcă de un plastic albastru. Bufnește apa din conductă, se duce înspre interiorul casei.Apoi repar conducta.
Îi spun că a fost blocată.

Cer ceva de încălțat.
Primesc două mănuși cu degete, dar ambele pentru dreapta,în loc de ciorapi.

D. îmi spune că aici trebuie "să muncim", despre cei ce erau acolo. Și că trebuie să meargă la muncă. Și nu poți pleca de acolo mult timp.Esti blocat.

Eu aveam un ceas care nu mai funcționa de când cu trecerea prin forfecare.
Prin el eu puteam comunica.

Pentru a vorbi dincolo, de unde venisem,trebuia să ajung la o poștă.
Poștă ce se afla în orașul / locul unde acei oameni se duceau la muncă.
Țara - Germania, orașul - Longhorn. Cam acesta era numele. Dar pentru a da telefon aveam nevoie de bani.

În aceeași casă era o altă femeie. Stătea undeva retrasă.
Ea îmi dă bani.O hârtie de 100000 de mii și ceva mărunțiș. Hârtia era necesară pentru a putea da telefon.


Plec cu D. Cu ea și trei copii. Unul dintre ei era o fetiță tare drăguță.

Mergem. Pe drum mulți oameni, cu multe haine cenușii, gârboviți, ce mergeau în tăcere, spre orașul unde se muncea.



Am scris deoarece îmi pare extrem de interesantă acea trecere ce mi-a dat senzația de forfecare.


PS
Dincolo aveam senzația de rece.