Primavara e cand iti esti tie insuti de ajuns sa fii fericit. Primavara e cand te opresti sa daruiesti si il intrebi pe cersetor cum il cheama. Se uita mirat la tine. L-ai vazut! Ai vazut ca e om. E primavara!
Primavara e cand te opresti sa vorbesti cu un catel care doarme intins la soare. Cu o gargarita ce s-a aventurat pe o frunza. Cu un prieten cu care n-ai mai vorbit de un milion de ani. Cu batrana din colt care vinde usturoi si e suparata ca pe ea n-o iubeste nimeni de 1 martie. Primavara e cand iubesti si nu astepti sa fii iubit.
Primavara e cand abia astepti nu sa primesti flori, ci sa daruiesti.
Primavara e cand cineva te-a ranit, dar, pur si simplu, ii multumesti. Ca uite asa, poti sa inveti cum sa ierti.
Primavara e cand ai putea fi gelos, dar, pur si simplu, nu esti, caci realizezi ca nu poti trai o viata temandu-te de toti oamenii mai frumosi, mai destepti, mai buni ce-ar putea aparea sa-ti ia locul in viata celui iubit. Asa ca ridici din umeri, continuand sa fii tu.
Primavara e atunci cand cineva te-a dezamagit crunt, dar alegi sa taci, sa nu spui nimic si sa vezi in continuare tot ce are bun.
Primavara e cand un vis ti s-a facut tandari si te apleci sa culegi, cantand, cioburi de nadejde si de credinta, sa faci unul mai bun.
Primavara e cand ai putea sa vezi ce nu ai, dar alegi sa multumesti pentru tot ce ai primit. Primavara e atunci cand crezi in minuni. Cea mai mare parandu-ti a fi...chiar tu.
Primavara e cand a iesit soarele, cand s-a topit zapada, cand au aparut ghioceii si cand toata lumea incepe, in sfarsit, sa reflecte, dupa o iarna lunga si grea, ce ai tu in suflet. Mereu.
Primavara esti tu. Uneori insa uiti.”
Sursa: ALEXANDRA SVET
Acest mesaj are o imagine atașament. Te rugăm să te conectezi sau să te înregistrezi pentru a-l vedea.